Nisuna ragione

Chì Filmu Per Vede?
 

U picculu spagnolu chì cunnoscu m'hà amparatu chì a frasa Vi benvenutu pò esse detta parechje manere, ma duie pupulare sò de nada è por nada. Ricertamenti, però, un cumpagnu di scola chì ghjè oghje ghjudice hà datu un altru significatu - u modu Filippinu. Ellu disse, poveru-nada, per significà chì i poveri ùn sò nunda, o nunda hè per i poveri.





Mentre questu era dettu in scherzu, o in ripetizione di ciò ch'ellu avia intesu in scherzu, a frasa m'hà scuzzulatu per a cruda verità chì implicava. Povera-nada hè veramente vera, chì i poveri ùn significanu nunda è chì nunda ùn hè per i poveri - a via di a sucietà da u principiu.

Hè sempre statu chì a regula più forte, micca a più sàviu, ancu se a bona furtuna pò accade. Ci sò lotte per fà u più forte diventà più gentile è cunsideratu, per valurizà i poveri è l'urdinarii cum'è uguali in valore è dignità. E lotte sò riesciute à intruduce un cuncettu chì una volta era inimmaginabile - chì i debuli quantunque sianu, anu ancu valore quant'è i pochi chì sò forti. In a storia, ci dicenu storie di i grandi, tutti cunquistatori, finu à chì memorizzemu i so nomi è e so prodezze. Ma ùn sapemu guasi mancu quantu centinaie di milioni urdinarii, senza visu, senza nome sò morti per dà pochi pochi di grande orgogliu è gloria.



grande island subic bay philippines

U mondu hè cambiatu, l'umanità hè cambiata, ma micca assai. In u più demucraticu induve u principiu di uguaglianza pò esse più articulatu è praticatu, ci sò apparenze di grande cambiamentu. Ma ancu quì, quandu una certa quantità di pressione hè applicata, u più forte diventa più rigidu è torna à un mudellu reattivu storicu. Fighjate l'Europa Occidentale è u megliu di e so nazioni. In questu afflusu continuu di rifugiati, i modi più gentili è più generosi tornanu lentamente à e tendenze più difensive, cunservative è esclusiviste. U pagamentu da i rifugiati chì venenu cù beni preziosi hè oramai una pulitica prubabile.Sindaco Isko: Tuttu da guadagnà, tuttu da perde Compagni di lettu strangulati? Ciò chì malattia l'educazione filippina

Ancu in i Stati Uniti, cù a profonda divisione trà Democratici è Ripubblicani, u razzismu è u fanatismu saliscenu à a superficia, laccati d'odiu è di disprezzu l'unu per l'altru. Se ascoltemu i candidati chì volenu esse presidente, sentemu parlà di custruisce grandi muri (fisichi è altrimenti), di mandà immigranti fora, di gridà per più pistole in carrughju per tutti (in autodifesa, dicenu), ecc. Hè cum'è se a demucrazia sia ridefinita, è ridefinita tuttu u ritornu quandu regula solu una forza superiore.



Ùn pare micca sfarente in Russia, o in Cina, cù e situazioni di l'Ucraina è di u Mare Filippinu. Chì a regula forte hè un fattu, sì i forti sò ghjusti o sbagliati, basta ch'elli mettinu in opera a so putenza fisica.

Ùn imaginate micca per un mumentu chì e Filippine sò assai diverse. In fatti, hè più sicuru di suppone chì simu assai listessi. L'eccezzioni ùn devenu micca distraerci à a verità o a realità di l'elitismu, chì e rivoluzioni pupulari da e masse sò luntane è in mezzu, chì Edsa People Power rimane un miraculu chì implora una replica in a governance quotidiana è in a vita societale. Ié, i Filippini luttanu per chì a demucrazia sia più vera cà a teoria, ma hè una lotta cù un longu caminu da fà, micca una realizazione.



Globale, u 1% più riccu pussede è cuntrolla più di u saldu di u 99%. In Filippine, puderia esse peghju. Se a ricchezza hè un grande fattore di putenza, allora u putere risiede in u 1 per centu cum'è sempre avutu. Mentre i più ricchi possedenu i pulitici è e forze militari è di pulizza seguitanu l'esempiu, u 1 per centu regula senza dubbitu. Ùn significa micca chì l'1 per centu hè male, o sbagliu; significa solu chì a regula di 1 per centu, puntu.

Finu à u 1 per centu di aumentà u valore di u 99 per centu, è sopratuttu u 60 per centu inferiore, tutte e decisioni pulitiche è u sviluppu materiale seranu amichevuli prima di diventà amichevuli. Hè per quessa chì e vitture ponu esse permesse di cresce à passi passati è u trasportu di massa diventa un pensamentu dopu. E vitture sò per a cima, mentre i treni, i metro è l'autobus sò per a maggioranza, a maghjurità inferiore. Allora induve in Filippine l'infrastruttura hè mai stata priorità per a maghjurità inferiore, i poveri-nada?

Tante volte, aghju scrittu articuli nantu à e realità pulitiche, cumu u putere ùn cuncederà mai senza una dumanda, cumu e leggi sò create per l'interessi di i più forti, cumu l'ecunumie fermanu fermamente in manu à uni pochi di famiglie chì cuntenenu ben menu di u percentuale. Pigliu a furtuna chì seraghju vistu cum'è favurendu un cunflittu trà i ricchi è i poveri, ancu solu presentendu fatti, ancu solu indicendu ciò chì hè fora. Ma a facciu perchè credu in l'evoluzione, credu in l'aspirazione, è credu chì a nubiltà di a spezia umana hà bisognu solu di tempu per esce da i so inizi più bestiali. E credu chì e prossime generazioni, dighjà attive in a nostra sucietà, sò i purtatori di grandi cambiamenti per u megliu.

Aghju assistitu cum'è cittadinu filippino cumu l'usu di a forza paralizza u nostru potenziale umanu è sminuisce ogni fundamentu spirituale. Aghju vistu dinò chì l'esempi rari ma crescenti di generosità è di nubiltà cambianu a vita, offrendu alternative fantastiche, è sò l'unica via per l'avvene. Continuu à crede chì poveru-nada pò un ghjornu esse poveru-tuttu, da u goffu di pochi à u bè cumunu. Chì i nostri figlioli è nipoti, allora, trovanu incuragimentu è sustegnu da noi, chì a lascita chì lascemu daretu ùn serà micca fosca quant'è no timemu.