A Classe di u 1970

Chì Filmu Per Vede?
 

Sabatu scorsu, a Classe di l'Accademia Militare Filippina di u 1970 hà marcatu u so anniversariu d'oru cù attività di ritornu simplici è abbreviate in Fort Del Pilar, Baguio City. In u 1966, 85 ghjovani omi intrinu in l'accademia cum'è plebe, o omi di quarta classa. Di l'85 originali, solu 32 si graduavanu, ma serianu uniti da 33 cadetti d'altre classi - ritorni - chì rendenu a classe 65-forte à a graduazione. U Cadet Irwin P. Ver, figliolu di l'anzianu capu di staff di l'AFP, Gen. Fabian C. Ver è Manang Aida, si hè diplomatu cum'è valedictorian mentre u Cadet Eduardo Jonson di Rizal era u primu capitanu di u Cadet Corps.





Quandu sò entrati in l'accademia in u 1966, u presidente Ferdinand Marcos era in u so primu annu cum'è cumandante in capu. À u mumentu di u so diploma in u 1970, u Tempu di u Primu Trimestru era ghjustu accadutu cù attivisti studienti anti-Marcos chì si manifestavanu per prutestà l'abusi di u guvernu cù u gridu, Makibaka, huwag matakot. A tappa hè stata preparata per u cunfrontu trà i dui gruppi: quelli per u cambiamentu è quelli chì difendenu u statu quo. À a fine, però, l'amore prevalerà quandu Irwin Ver, omu primu di a Classe 1970, si maritò cù Gemma Nemenzo, una Stormtrooper di u Primu Trimestru Movimentu. Duie settimane fà, i veterani di u Primu Trimestru di Tempesta anu ancu marcatu u so 50esimu anniversariu.

A Classe di u 1970 si hè ritirata da u serviziu militare, ma unepochi servenu sempre in pusizioni di guvernu civile cù u più impurtante essendu u Sicritariu à l'Ambiente Roy Cimatu. U Gen. Ernesto Carolina hè l'amministratore di l'Uffiziu di l'Affari Veterani Filippini, mentre chì u Genu Edgar Galvante hè u capimachja di l'Uffiziu di i Trasporti Terrestri di u Dipartimentu di i Trasporti. In pulitica, Romeo Acop rapprisenta Antipolo City à u Cungressu. Mentre era à u serviziu, u Gen. Dionisio Santiago era cumandante generale, l'Armata Filippina è più tardi, capu di staff di l'AFP; Gen. Hermogenes Ebdane Jr. era capimachja di a Pulizza Naziunale Filippina; è u tenente generale Nestor Santillan era capu di a Forza Aria Filippina. Continuanu à cuntribuisce u so tempu è i so sforzi à nome di i zitelli degni di cumpagni di suldati per mezu di u Fondu Fiduciariu Educativu PMA. Una nova ala à u Veterans Memorial Medical Center cù 24 camere da letto hè u so ultimu prughjettu.



Un altru membru eccezziunale di a classe è u mo tenente fiduciosu in Customs, Guillermo Willy Parayno, avianu dettu questu per dì chì a PMA hà influenzatu a so vita: L'esperienze cambianti di vita chì aghju passatu, m'anu furmatu è li attribuiscu tutte largamente à l'armata filippina Accademia. A nostra alma mater hà apartu porte straordinarie per mè, micca solu una volta ma trè volte. A forza di u caratteru è di e cumpetenze di leadership chì PMA mi hà inculcatu cum'è cadettu da u 1966 à u 1970 eranu trà i fundamenti solidi nantu à i quali aghju pussutu sviluppà a mo carriera è a mo professione in u fora di u guvernu.Sindaco Isko: Tuttu da guadagnà, tuttu da perde Compagni di lettu strangulati? Ciò chì soffre di educazione filippina

In principiu, PMA mi hà cacciatu u serviziu militare attivu quandu sò statu mandatu à fà studii post-universitarii à l'Università di Filippine da u 1971 à u 1973, sottu u PMA Instructors 'Development Program. In UP Diliman, aghju vintu una borsa di u National Science Development Board ma aghju sceltu invece di accettà a pusizione di un istruttore. Hè stata una scelta persunale più preziosa perchè l'insegnamentu in UP era un privilegiu assai gratificante è credu di avè amparatu è beneficiatu assai più di ciò chì aghju impartitu.



In u 1975, dopu avè insegnatu à i cadetti PMA induve aghju perfezionatu e mo abilità istruttive è di cumunicazione, mi sò stata cuncessa una borsa di studiu per perseguite un diploma MBM à l'Istitutu Asiaticu di Gestione, cum'è u primu Premiu Zobel da PMA. L'annu ch'e sò graduatu da AIM cù u prestigiosu premiu 'Triple A' per i so anziani, hè statu u principiu di i mo tanti anni di serviziu di u guvernu civile. Mancu in i mo sogni ùn aghju pensatu à diventà cumissariu di u Bureau of Customs è u Bureau of Internal Revenue. In tutte l'urganizazioni per i quali aghju travagliatu, e seguenti priorità sò state assai chjare per mè-paese sopra tuttu, e preoccupazioni di e persone secondu, è l'ultimu, l'interessu di a cumpagnia.

Di tutti l'eroi chì m'anu ispiratu in a mo vita, vogliu ringrazià in particulare trè anziani di u PMA per avè messu a so fiducia è cunfidenza in mè, è mi anu permessu di splende: Col. Cesar Pobre, decanu, Corpu di Prufessori, PMA; Gen. Ramon J. Farolan, cumissariu u più anticu di u Bureau of Customs; è u Gen. Jose T. Almonte, cumissariu di u Bureau d'Intelligenza è d'Investigazione Economica. Grazie per ciò chì mi avete trasformatu, è per tuttu ciò chì sò oghje.



[[email protected]]