U brevi regnu agrodolce di Amparo Muñoz

Chì Filmu Per Vede?
 
Da sinistra: Maureen Ava Vieira, Helen Elizabeth Morgan, Amparo Muñoz, Johanna Raunio è Ella Cecilia Escandon

Da sinistra: Maureen Ava Vieira, Helen Elizabeth Morgan, Amparo Muñoz, Johanna Raunio è Ella Cecilia Escandon





À u mumentu di a regula marziale, una bellezza spagnola hà pigliatu a curona quandu u cuncorsu di Miss Universu si hè tenutu per a prima volta in Manila in u 1974. Era piuttostu ironicu chì a prima è l'unica Miss Universu di Spagna sia stata vinta in a so antica culunia in Asia.

U regnu di a Spagna Amparo Muñoz, in ogni modu, hè statu brevi è agrodolce, assai cum'è a so propria vita di muntagne russa, chì era piena di alti stupefacenti è di bassi strazianti.



manghja bulaga u 22 d'aostu 2015

Quandu u so predecessore, a Filippina Margie Moran, hà postu a tiara scintillante nantu à a so testa, Muñoz era un anzianu secretariu di 20 anni è aspirante attrice di cinema da Malaga, Spagna.

Cù i so capelli marroni rossi chì scurrianu in cuntrastu strettu cù a so vistita verde, paria una regina di sirena eterea, circundata da a so corte di bellezze: Helen Elizabeth Morgan di Galles (prima campione), Finlandese Johanna Raunio (seconda), Ella di Colombia Cecilia Escandon (terza) è Maureen Ava Vieira d'Aruba (quarta).Kylie Padilla si trasferì in una nova casa cù i figlioli dopu avè spartutu cù Aljur Abrenica Jaya s'addia di PH, vola oghje in i Stati Uniti per 'principià un novu viaghju' GUARDA: Gerald Anderson parte in navigazione cù a famiglia di Julia Barretto in Subic



Un annu dopu, quandu era ora di trasfurmà u titulu à u prossimu Miss Universu (a Finlandese Anne Marie Pohtamo), Muñoz ùn era nunda in vista.

In u 2005, hà scrittu e so memorie.

In u 2005, hà scrittu e so memorie.



Ogni sorta di rumore giravanu in u circuitu di u cuncorsu. Si hè vultatu chì Muñoz ùn hè statu detronatu; ella hà dimissiunatu simpliciamente. Sicondu i rapporti, ella hà rifiutatu di viaghjà in Giappone è hà decisu di abdicà, solu sei mesi dopu u so trionfu in Manila.

Descritta cum'è capricciosa è tempestosa, era spessu in lotta cù urganizatori di sfilate. In un attaccu di rabbia, suppunamente hà ghjittatu a so corona Miss Universu contr'à u muru, sfracellandula à pezzi.

In l'anni 70, hà ghjucatu in parechji filmi sexy in Spagna è in Messicu. In a so ghjuventù, hà maritatu l'attore-cantante Patxi Andion è hà avutu una relazione cù u produtore Elias Querejeta. In u 1980, s'hè maritata cù u cilenu Flavio Labarca, chì l'hà introdutta à a droga, secondu e so memorie.

In u 1983, hà figuratu in una altercazione cù u direttore di talentu filippinu Natalie Palanca, quandu hà participatu cù una altra regina di bellezza, Gloria Diaz, a prima Miss Universe di Filippine (1969), in Hayop sa Ganda.

Muñoz hà campatu in Filippine per un pezzu, ma à a fine hà avutu da turnà in Spagna di novu, per via di prublemi legali. (Hè stata deportata per via di a so lotta cù Palanca.)

Copertina di u so libru in tuttu, A vita hè u prezzu

Copertina di u so libru in tuttu, A vita hè u prezzu

In u 1987, Muñoz hè statu arrestatu per accusa di droga in Barcellona.

Trè anni dopu, u rumore di u muvimentu si n'andò in overdrive-allegendu chì Muñoz era malatu di AIDS è era impastughjata in u cummerciu di carne, tramindui accusazioni ch'ella hà nigatu vehementemente in i media. Più tardi hè statu palisatu da amichi cari chì hà patitu una malatia cerebrale.

In u 1991, hà fattu u nodu per a terza volta, cù l'omu d'affari Victor Santiago Rubio Guijarro, ma si sò separati in u 1994.

Finalmente hà avutu l'occasione di cuntà a so storia in u 2005, publicendu una memoria tutale, Life is the Price.

In u libru, hà rivelatu candidamente i dettagli di a so vita d'amore culurita.

Ella hà dettu chì u so primu maritu Patxi ... hà pisatu tutti i mo sogni è chì campà cun ellu era un infernu. Ella si hè lagnata chì i so anziani amanti l'anu abbandunata quandu hè stata malata, eccettu Elias. (Hà suppostu sopravvissutu à dui aneurismi cerebrali è hè stata paralizzata in l'ultimi anni di a so vita.)

Ella hà ancu dettu chì avia subitu l'aborti duie volte, ma hà insistitu chì micca tuttu in a mo vita era una merda.

U ricordu hà servitu senza vulè lu testamentu finale di i so trionfi, travaglia è tribulazioni.

Ella rimarcò malinconicamente: Aghju campatu a mo vita u megliu chì aghju pussutu, senza mai avè intenzione di fà male à nimu. Se aghju fattu male à qualcunu, sò statu eiu è i mo genitori, chì aghju suffertu assai. Aghju rispittatu à tutti, soprattuttu à Diu, ancu se ùn sò micca statu trattatu cun rispettu per mè stessu. Spergu chì a ghjente hà da cumincià à fà què avà.

Hè morta, circundata da a famiglia, in casa soia à Malaga, u 27 di frivaghju di u 2011. Ùn avia chè 56 anni. A causa di a so morte ùn era micca divulgata.